Elemente de construcție a comunicării – Morfologie (Numeralul)
Elevii identifică tipurile de numeral și le utilizează corect în comunicare.
Evaluarea Națională
Ce este numeralul și la ce folosește
Numeralul este partea de vorbire care exprimă un număr sau ordinea obiectelor prin număr. Cu alte cuvinte, oriunde apare o idee de „câți" sau „al câtelea", acolo avem un numeral.
Este important să știi că numeralul nu denumește obiecte (ca substantivul) și nu arată însușiri (ca adjectivul) — el se ocupă strict cu numărul și ordinea.
Numeralele se împart în mai multe tipuri, în funcție de ce fel de informație numerică transmit: cardinal, ordinal, colectiv, distributiv, multiplicativ și adverbial.
Numeralul cardinal și numeralul ordinal
Numeralul cardinal arată câte obiecte sunt sau un număr abstract. Răspunde la întrebarea „câți? câte?".
- Trei elevi au luat nota zece.
- Am cumpărat douăzeci de caiete.
Atenție la structura numeralelor cardinale compuse: de la 11 la 19 se scriu cu cratimă (unsprezece, doisprezece), iar de la 20 în sus numeralul se leagă prin „și" sau prin cratimă, după caz (douăzeci și unu, treizeci și doi). Începând cu 20, între numeral și substantiv apare prepoziția „de": douăzeci de elevi (nu „douăzeci elevi").
Numeralul ordinal arată ordinea, locul unui obiect într-un șir. Răspunde la întrebarea „al câtelea? a câta?".
- Al treilea elev a răspuns corect.
- Ea a terminat pe locul întâi.
Numeralul ordinal se formează din „al/a" + numeral cardinal + „lea/a": al doilea, a doua, al cincilea. Primele două locuri sunt excepții de formă: întâi / primul, prima (nu „al unulea").
Numeralul colectiv
Numeralul colectiv arată că mai multe ființe sau obiecte formează un grup și acționează împreună. Răspunde tot la întrebarea „câți? câte?", dar cu sensul de „toți laolaltă".
Se formează din „amândoi / amândouă" (pentru două) și „tustrei / tustrele, tuspatru" etc.
- Amândoi frații au venit la serbare.
- Tustrei colegii mei au rezolvat problema.
O confuzie frecventă: „amândoi" nu este același lucru cu „doi". „Doi elevi" înseamnă pur și simplu că sunt doi; „amândoi elevii" înseamnă că ei doi, luați ca grup complet, au făcut ceva împreună.
Numeralul distributiv, multiplicativ și adverbial
Acestea sunt tipuri mai puțin întâlnite, dar apar în programă și pot fi verificate.
Numeralul distributiv arată împărțirea în grupuri egale. Răspunde la întrebarea „câte (la număr) fiecare?". Se formează cu ajutorul cuvântului „câte": câte unul, câte doi, câte trei.
- Elevii au intrat câte doi în sală.
Numeralul multiplicativ arată de câte ori se repetă o acțiune sau de câte ori este mai mare ceva. Răspunde la întrebarea „de câte ori mai mult?". Formele sunt: întreit, împătrit, înzecit sau construcții cu „de ... ori mai".
- Efortul lui a fost întreit față de al meu.
Numeralul adverbial arată de câte ori se petrece o acțiune. Răspunde la întrebarea „de câte ori?". Se formează cu prepoziția „de" și substantivul „ori": o dată, de două ori, de trei ori.
- Am citit textul de trei ori.
Atenție: „o dată" (numeral adverbial, două cuvinte) nu se confundă cu „odată" (adverb cu sens de „cândva", un singur cuvânt).
Ortografia numeralelor — reguli esențiale
Ortografia numeralelor este un subiect sigur la teză și la Evaluarea Națională. Regulile de bază sunt clare și trebuie memorate.
Cratime obligatorii: - Numeralele de la 11 la 19 se scriu cu cratimă: unsprezece, doisprezece, treisprezece ... nouăsprezece. - Numeralul ordinal se scrie cu cratimă: al doilea, al treilea, a cincea. - douăzeci și unu — fără cratimă între zeci și unități când sunt legate prin „și".
Prepoziția „de" după numerale: - De la 20 în sus, între numeral și substantiv se intercalează „de": douăzeci de pagini, o sută de lei, un milion de oameni. - De la 1 la 19, nu se pune „de": două pagini, cincisprezece elevi (nu „cincisprezece de elevi").
Forme corecte de reținut: - doisprezece (masculin) / douăsprezece (feminin/neutru) - unsprezece — nu „unăsprezece" - o mie — nu „una mie" - primul, prima — forme corecte pentru locul 1, nu „al unulea"
De reținut
- numeral
- partea de vorbire care exprimă un număr sau ordinea obiectelor prin număr
- numeral cardinal
- numeralul care arată câte obiecte există sau exprimă un număr abstract; răspunde la întrebarea „câți? câte?"
- numeral ordinal
- numeralul care arată ordinea unui obiect într-un șir; răspunde la întrebarea „al câtelea? a câta?"
- numeral colectiv
- numeralul care arată că mai multe ființe sau obiecte formează un grup compact; exemple: amândoi, tustrei
- numeral distributiv
- numeralul care arată împărțirea în grupuri egale; se formează cu „câte": câte doi, câte trei
- numeral multiplicativ
- numeralul care arată de câte ori este mai mare ceva sau de câte ori se repetă o cantitate; exemple: întreit, împătrit
- numeral adverbial
- numeralul care arată de câte ori se petrece o acțiune; exemple: o dată, de două ori, de zece ori
- numeral cardinal compus
- numeral format din două sau mai multe elemente numerice; de la 11 la 19 se scrie cu cratimă, de la 20 în sus cu „și"
- prepoziția „de" la numerale
- element obligatoriu între numeralele de la 20 în sus și substantivul care le urmează: douăzeci de elevi
- numeral ordinal „primul/prima"
- forma corectă pentru locul întâi, în locul formei greșite „al unulea/a una"
Greșeli frecvente
Greșit: scrierea „douăzeci elevi" fără prepoziție
Corect: forma corectă este „douăzeci de elevi" — prepoziția „de" este obligatorie după numeralele de la 20 în sus
Greșit: confundarea lui „odată" cu „o dată"
Corect: „o dată" (două cuvinte) este numeral adverbial și înseamnă „de o singură dată"; „odată" (un cuvânt) este adverb și înseamnă „cândva"
Greșit: folosirea formei „al unulea" pentru locul întâi
Corect: forma corectă este „primul" (masculin) sau „prima" (feminin), nu „al unulea"
Greșit: scrierea „cincisprezece de elevi" cu prepoziție
Corect: numeralele de la 11 la 19 nu cer prepoziția „de" înaintea substantivului; corect: „cincisprezece elevi"
Greșit: confundarea numeralului adverbial cu adverbul de mod
Corect: „de trei ori" răspunde la întrebarea „de câte ori?" și este numeral adverbial, nu adverb; nu trebuie trecut la adverb în analiză
Test — 6 întrebări ca la examen
1. În enunțul „Am cumpărat trei mere”, cuvântul „trei” este:
- numeral ordinal
- numeral cardinal
- adjectiv
- substantiv
Vezi răspunsul
numeral cardinal. „Trei” exprimă un număr exact de obiecte, deci este numeral cardinal. Adjectivul, distractorul tentant, exprimă o însușire (mere roșii), nu un număr, chiar dacă amândouă stau lângă substantiv.
2. Forma corectă a numeralului ordinal, la feminin, pentru „doi” este:
- a doilea
- al doua
- a doua
- a două
Vezi răspunsul
a doua. La feminin, numeralul ordinal se formează cu „a”: a doua (carte). „A doilea”, distractorul frecvent, amestecă articolul feminin „a” cu forma de masculin „doilea” — corect este „al doilea” (masculin) sau „a doua” (feminin).
3. Numeralul colectiv din enunțul „Amândoi frații au plecat la bunici” este:
- frații
- amândoi
- au plecat
- bunici
Vezi răspunsul
amândoi. „Amândoi” arată că cei doi frați sunt cuprinși împreună, ca un grup — exact rolul numeralului colectiv. „Frații”, distractorul firesc, este substantivul pe care numeralul îl însoțește, nu numeralul însuși.
4. În enunțul „A recitit de trei ori poezia”, construcția „de trei ori” este numeral:
- multiplicativ
- distributiv
- adverbial
- colectiv
Vezi răspunsul
adverbial. „De trei ori” arată de câte ori se repetă acțiunea, deci este numeral adverbial. Multiplicativul, distractorul clasic, arată în ce proporție crește ceva (îndoit, întreit), nu de câte ori se repetă o acțiune.
5. Care formă este scrisă corect?
- patrusprezece
- paisprezece
- paișpe
- pai-sprezece
Vezi răspunsul
paisprezece. Forma literară corectă este „paisprezece”. „Patrusprezece”, distractorul tentant, pare logică pentru că vine de la „patru”, dar norma a fixat forma cu „pai-”; „paișpe” este doar o rostire familiară, nepotrivită în scris.
6. Care construcție este corectă?
- douăzeci și unu elevi
- douăzeci și unu de elevi
- douăzeci unu de elevi
- două zeci și unu de elevi
Vezi răspunsul
douăzeci și unu de elevi. De la douăzeci în sus, între numeral și substantiv apare obligatoriu prepoziția „de”: douăzeci și unu de elevi. Prima variantă, distractorul frecvent, omite acest „de”, care este însă cerut de normă; sub douăzeci, într-adevăr, „de” nu se folosește (nouăsprezece elevi).