Antichitatea. Marile civilizații ale lumii antice

Studiul marilor civilizații ale Orientului Antic și ale lumii greco-romane.

Orientul Antic: Mesopotamia și Egipt – civilizațiile marilor râuri

Antichitatea este perioada istoriei care începe odată cu inventarea scrisului (în jurul anului 3500 î.Hr.) și se încheie cu căderea Imperiului Roman de Apus (476 d.Hr.). Primele civilizații nu au apărut oriunde, ci pe malurile marilor râuri — de aceea li se spune civilizații fluviale. De ce lângă râuri? Pentru că apa aducea recolte bogate, iar recoltele bogate au permis apariția orașelor, a negustorilor, a preoților și a conducătorilor.

• Mesopotamia — ținutul dintre râurile Tigru și Eufrat (cuvântul înseamnă chiar „țara dintre râuri”). Aici au apărut primele orașe-stat (Ur, Uruk, Babilon), scrierea cuneiformă și primele legi scrise — Codul lui Hammurabi, un stâlp de piatră pe care regele Babilonului a pus să se graveze legile regatului.
• Egiptul — „darul Nilului”, cum l-a numit istoricul grec Herodot. Revărsările Nilului lăsau pe câmpuri un mâl fertil care hrănea întreaga țară. Egiptul era condus de faraon, socotit zeu în viață, iar pentru faraoni s-au ridicat piramidele — morminte uriașe, dintre care cea mai cunoscută este piramida lui Keops.

Atenție la o confuzie clasică: piramidele sunt egiptene, iar zigguratele (temple în trepte) sunt mesopotamiene — nu le amesteca!

Civilizația greacă – polisul și democrația

Grecia antică nu a fost un singur stat, ci o mulțime de orașe-stat numite polisuri, fiecare cu legile, armata și monedele sale. Cele mai vestite au fost Atena și Sparta — două lumi complet diferite:

• Atena — oraș al negustorilor, al filosofilor și al artiștilor; aici s-a născut democrația, adică forma de conducere în care puterea aparține cetățenilor, care votează legile în adunare. Cel mai strălucit conducător al Atenei democratice a fost Pericle (secolul al V-lea î.Hr.).
• Sparta — oraș-cazarmă, în care băieții erau crescuți de mici pentru a deveni soldați, iar viața întreagă era organizată milităresc.

Foarte important de înțeles: în democrația ateniană votau doar cetățenii — bărbații adulți născuți din părinți atenieni. Femeile, străinii și sclavii nu aveau drept de vot. Deci nu toți locuitorii Atenei erau cetățeni!

Grecii au întemeiat colonii pe țărmurile Mării Mediterane și ale Mării Negre. Pe teritoriul de azi al României, ei au întemeiat cetățile Histria, Tomis și Callatis (astăzi Istria, Constanța și Mangalia). Tot grecii au inventat Jocurile Olimpice, organizate o dată la patru ani în cinstea zeului Zeus.

Civilizația romană – de la regat la republică și imperiu

Potrivit legendei, Roma a fost întemeiată în anul 753 î.Hr. de Romulus. Statul roman a trecut prin trei forme de conducere, iar ordinea lor se cere la orice test:

• Regalitatea (753–509 î.Hr.) — Roma era condusă de regi.
• Republica (509–27 î.Hr.) — puterea aparținea Senatului și celor doi consuli, aleși pe un an. „Republică” vine din latinescul res publica, adică „treabă publică”, a tuturor cetățenilor.
• Imperiul (din 27 î.Hr.) — primul împărat a fost Octavian Augustus. Împăratul avea puterea supremă, chiar dacă Senatul a continuat să existe.

Romanii au cucerit treptat toate țărmurile Mării Mediterane, pe care au numit-o cu mândrie Mare Nostrum („Marea Noastră”). În teritoriile cucerite, numite provincii, romanii au adus limba latină, drumurile pietruite, apeductele, orașele și legile lor — acest proces de preluare a modului de viață roman se numește romanizare.

În anul 476 d.Hr., Imperiul Roman de Apus s-a prăbușit sub loviturile popoarelor migratoare — acest moment marchează sfârșitul Antichității și începutul Evului Mediu.

Religia și mitologia în lumea antică

Aproape toate popoarele antice erau politeiste — credeau în mai mulți zei. Fiecare zeu stăpânea o parte a lumii sau a vieții oamenilor:

• Grecii credeau că zeii locuiesc pe muntele Olimp: Zeus (stăpânul cerului și al zeilor), Poseidon (zeul mărilor), Atena (zeița înțelepciunii), Afrodita (zeița frumuseții), Ares (zeul războiului).
• Romanii au preluat zeii grecilor, dar le-au schimbat numele: Zeus a devenit Jupiter, Poseidon — Neptun, Atena — Minerva, Afrodita — Venus, Ares — Marte. Aceasta este o pereche de liste pe care testele o cer des!
• Egiptenii venerau zei cu înfățișări de animale sau jumătate om, jumătate animal: Ra (zeul Soarelui), Osiris (zeul lumii de dincolo). Ei credeau în viața de după moarte, de aceea îmbălsămau trupurile, transformându-le în mumii.

Spre deosebire de toți aceștia, evreii au fost primul popor monoteist — credeau într-un singur Dumnezeu. Tot în lumea antică, în Imperiul Roman, a apărut creștinismul, religie monoteistă întemeiată pe învățătura lui Iisus Hristos. La început creștinii au fost persecutați, dar în anul 313 împăratul Constantin cel Mare a permis practicarea liberă a creștinismului.

Poveștile despre zei și eroi formează mitologia — de acolo știm de Hercule, de calul troian sau de călătoriile lui Ulise.

Moștenirea civilizațiilor antice

Multe lucruri pe care le folosim astăzi au fost inventate în Antichitate. Când un test te întreabă ce contribuții a lăsat o civilizație, iată răspunsurile sigure:

• Mesopotamia: prima scriere (cuneiformă), roata olarului, primele legi scrise (Codul lui Hammurabi), împărțirea orei în 60 de minute.
• Egiptul: hieroglifele, papirusul (strămoșul hârtiei), calendarul de 365 de zile, cunoștințe de geometrie și medicină.
• Fenicienii: alfabetul, preluat apoi de greci și de romani — din el se trage și alfabetul latin pe care îl folosim noi.
• Grecia: democrația, filosofia (Socrate, Platon, Aristotel), teatrul (tragedia și comedia), istoria ca știință (Herodot este numit „părintele istoriei”), Jocurile Olimpice, matematica lui Pitagora.
• Roma: dreptul roman (temelia legilor moderne), limba latină (din care s-au născut limbile romanice, inclusiv limba română), drumurile, podurile, apeductele, betonul, calendarul iulian.

Reține legătura cea mai importantă pentru noi: limba română s-a format din limba latină adusă de romani — de aceea moștenirea Romei ne privește direct. Iar cuvintele „senat”, „republică” sau „constituție”, pe care le auzi la știri, vin tot din lumea romană.

Test — 6 întrebări ca la examen