Geografia continentelor – America

Analizează caracteristicile geografice ale Americii de Nord și Americii de Sud.

Relieful celor două Americi

America se întinde pe ambele emisfere, de la Oceanul Arctic până aproape de Antarctica, și este formată din America de Nord (cu America Centrală) și America de Sud, legate prin istmul Panama.

Marea regulă a reliefului, valabilă pe ambele continente și cerută la examen: munții tineri în vest, munții vechi în est, câmpiile la mijloc.

În America de Nord:

• vestul: Munții Stâncoși și celelalte lanțuri ale Cordilierilor, munți tineri, cu vulcani și seisme (fac parte din Cercul de Foc al Pacificului); vârful maxim al continentului este Denali (McKinley), 6190 m, în Alaska;
• estul: Munții Appalachi (Apalași) — munți vechi, hercinici, puternic erodați, sub 2100 m;
• centrul: Marile Câmpii și Câmpia Mississippi.

În America de Sud:

• vestul: Munții Anzi — cel mai lung lanț montan al lumii (circa 7500-8000 km), cu vulcani activi și cutremure puternice; vârful maxim Aconcagua, 6960 m (Argentina) — cel mai înalt din afara Asiei;
• estul: podișuri vechi — Podișul Braziliei și Podișul Guyanelor;
• centrul: mari câmpii — Câmpia Amazonului (cea mai întinsă câmpie a Terrei), Câmpia La Plata (Pampas).

Explicația tectonică: pe marginea vestică, plăcile oceanice Pacifică și Nazca subduc sub plăcile americane — de aici lanțurile de încrețire, vulcanismul și seismicitatea.

Clima și hidrografia

Desfășurarea pe circa 15.000 km în latitudine face ca America să aibă toate tipurile de climă: polară în nordul Canadei și Groenlanda, temperată în SUA și în sudul Americii de Sud, tropicală în Mexic și Caraibe, ecuatorială în Amazonia.

Particularități explicabile prin relief — tipice pentru subiectele de analiză:

• dispunerea nord-sud a lanțurilor montane lasă Marile Câmpii deschise: aerul rece arctic coboară iarna până în Golful Mexic, iar vara aerul cald tropical urcă spre nord; din ciocnirea lor se nasc tornadele din centrul SUA;
• coastele estice tropicale sunt lovite sezonier de uragane formate deasupra Atlanticului cald;
• în vestul Americii de Sud, curentul rece Humboldt (al Perului) usucă litoralul: aici se află Atacama, cel mai arid deșert al lumii.

Hidrografia cuprinde recorduri planetare:

• Amazonul – cel mai mare fluviu al Terrei ca debit și ca suprafață a bazinului; adună apele din Anzi și din câmpia ecuatorială;
• Mississippi cu Missouri – marele sistem fluvial al Americii de Nord, axa agricolă și de transport a SUA;
• Marile Lacuri (Superior, Michigan, Huron, Erie, Ontario) – cel mai întins complex lacustru cu apă dulce; Lacul Superior este cel mai întins lac de apă dulce al lumii ca suprafață; între Erie și Ontario se află cascada Niagara;
• în Venezuela, Angel (Salto Ángel) – cea mai înaltă cascadă a lumii (~979 m).

Statele Unite ale Americii

SUA sunt prima putere economică a lumii și a treia țară ca populație (circa 335 de milioane de locuitori), o federație de 50 de state cu capitala la Washington D.C. — atenție, nu New York, care este doar cel mai mare oraș.

Cadrul natural este un atu economic: câmpii agricole vaste între Stâncoși și Appalachi, resurse bogate (petrol și gaze — inclusiv din argile, prin fracturare, care au făcut SUA cel mai mare producător mondial de hidrocarburi —, cărbune, minereuri), fluvii navigabile și două fațade oceanice.

Populația s-a format prin imigrație — de aici caracterul multicultural: descendenți ai europenilor, afro-americani, hispanici (grupul minoritar cel mai numeros, în creștere), asiatici. Populația și economia migrează istoric spre Sun Belt — statele calde din sud și vest (Texas, Florida, California, Arizona).

Economia: agricultura, puternic mecanizată, este organizată pe centuri specializate (Corn Belt — porumb, Wheat Belt — grâu, centura bumbacului); industria de vârf s-a mutat dinspre vechea regiune a Marilor Lacuri (Detroit — automobile, azi „Rust Belt”) spre tehnologie: Silicon Valley (California) pentru IT, Houston pentru petrol și aerospațiale, Seattle pentru aeronautică. Serviciile domină PIB-ul, iar New York rămâne primul centru financiar al lumii (bursa Wall Street).

Megalopolisuri de reținut: BosWash (Boston–New York–Washington) pe coasta atlantică și conurbațiile californiene (Los Angeles–San Diego).

Brazilia

Brazilia este cel mai întins și cel mai populat stat al Americii de Sud (circa 8,5 milioane km² și peste 210 milioane de locuitori) — a cincea țară a lumii ca suprafață. Singura țară lusofonă (de limbă portugheză) a continentului, moștenire a colonizării portugheze.

Cadrul natural e împărțit între două mari unități: Câmpia Amazonului în nord — acoperită de pădurea amazoniană, cea mai întinsă pădure ecuatorială a lumii, supranumită „plămânul verde al planetei” — și Podișul Braziliei în centru-sud, cu savane (cerrado) și terenuri agricole.

Populația este concentrată paradoxal: nu în interiorul imens, ci pe litoralul atlantic de sud-est, unde se află São Paulo (cea mai mare aglomerație urbană a emisferei sudice) și Rio de Janeiro. Capitala este însă Brasília — oraș construit de la zero în interior, în anii 1950, tocmai pentru a echilibra teritoriul; confuzia capitalei cu Rio este o greșeală clasică.

Economia: Brazilia este o mare putere agricolă — printre primii exportatori mondiali de cafea, soia, zahăr, carne de vită și suc de portocale — și dispune de industrie diversificată (aeronave Embraer, automobile) și de hidroenergie masivă (barajul Itaipu pe Paraná, printre cele mai mari din lume).

Problemele-cheie: defrișarea Amazoniei pentru pășuni și soia, inegalitățile sociale accentuate și cartierele informale (favelas) ale marilor orașe.

Diversitate culturală și contraste economice

America se împarte cultural în două lumi, iar criteriul este limba și colonizarea, nu geografia fizică:

• America anglo-saxonă – SUA și Canada: limbă engleză (plus franceza în Quebec), colonizare britanică și franceză, economii dezvoltate;
• America Latină – de la Mexic spre sud: limbi spaniolă și portugheză, colonizare iberică, religie majoritar catolică; cuprinde state cu venituri medii și contraste sociale puternice.

Atenție la capcană: Mexicul aparține geografic Americii de Nord, dar cultural Americii Latine — cele două împărțiri nu coincid.

Populația actuală s-a format din trei mari componente istorice: populațiile amerindiene (maya, azteci, incași — cu civilizații precolumbiene remarcabile), colonizatorii europeni și africanii aduși forțat ca sclavi; din amestecul lor rezultă structura etnică foarte diversă (metiși, mulatri).

Economic, contrastul este marcant: SUA și Canada fac parte dintre cele mai dezvoltate economii ale lumii, legate prin acordul comercial USMCA (fostul NAFTA, împreună cu Mexicul), în timp ce în America Latină coexistă puteri emergente (Brazilia, Mexic — membre G20), state dependente de exportul de materii prime (Venezuela — petrol, Chile — cupru) și economii fragile. Integrarea regională sud-americană se realizează prin Mercosur (Brazilia, Argentina, Uruguay, Paraguay). Migrația spre SUA — legală și ilegală — rămâne un fenomen definitoriu al continentului.

Test — 6 întrebări ca la examen