Biblioteca
Tutora
BibliotecaMatematică › clasa a VII-a

Mulțimea numerelor raționale

Elevii studiază numerele raționale, operațiile cu acestea și proprietățile lor pe dreapta numerelor.

Evaluarea Națională

Ce este un număr rațional

Un număr rațional este un număr care poate fi scris ca fracție a/b, unde a și b sunt numere întregi, iar b este diferit de zero. Mulțimea lor se notează cu Q. Aici intră fracțiile obișnuite (3/4, -5/2), numerele întregi (pentru că 7 = 7/1) și fracțiile zecimale finite sau periodice.

Atenție la relația dintre mulțimi — se cere des la examen:

Aceeași valoare poate fi scrisă în mai multe feluri: 1/2 = 2/4 = 5/10 = 0,5. Toate aceste scrieri reprezintă același număr rațional. Forma cea mai simplă este fracția ireductibilă — cea în care numărătorul și numitorul nu mai au divizori comuni în afară de 1. La Evaluarea Națională, rezultatul final se dă întotdeauna ca fracție ireductibilă sau ca număr zecimal.

O fracție zecimală poate fi finită (0,25) sau periodică (0,(3) = 1/3, unde cifra 3 se repetă la nesfârșit). Ambele sunt numere raționale, pentru că pot fi transformate în fracții ordinare.

Axa numerelor și compararea numerelor raționale

Pe axa numerelor, fiecare număr rațional are un punct bine stabilit. Numerele pozitive stau la dreapta lui 0, cele negative la stânga. Regula de aur a comparării: dintre două numere, mai mare este cel aflat mai la dreapta pe axă.

De aici decurg reguli pe care mulți le încurcă:

Ca să compari două fracții pozitive, le aduci la același numitor și compari numărătorii, sau le transformi în numere zecimale. De exemplu: 3/4 și 5/7 → 21/28 și 20/28, deci 3/4 > 5/7.

Opusul unui număr rațional a este numărul -a, aflat la aceeași distanță de 0, dar de partea cealaltă a axei: opusul lui 2/3 este -2/3, iar opusul lui -5 este 5. Suma dintre un număr și opusul său este mereu 0.

Confuzia clasică: elevii cred că -7/2 > -3/2 pentru că 7 > 3. Fals — pe axă, -7/2 e mai departe de zero spre stânga, deci este mai mic.

Adunarea și scăderea numerelor raționale

Ca să aduni sau să scazi fracții, ai nevoie de același numitor. Pașii siguri:

Exemplu: 5/6 + 3/4. Numitorul comun al lui 6 și 4 este 12, deci 10/12 + 9/12 = 19/12.

La numerele cu semn se aplică regulile de la numerele întregi:

Scăderea se transformă mereu în adunare cu opusul: a - b = a + (-b). Astfel 1/2 - (-1/3) devine 1/2 + 1/3 = 5/6.

Greșeala care costă puncte: adunarea numitorilor între ei (1/2 + 1/3 NU este 2/5). Numitorul arată în câte părți e împărțit întregul — el nu se adună niciodată.

Înmulțirea și împărțirea numerelor raționale

Înmulțirea fracțiilor este operația cea mai directă: se înmulțesc numărătorii între ei și numitorii între ei: (a/b) · (c/d) = (a·c)/(b·d). Nu este nevoie de numitor comun! Înainte de a înmulți, e inteligent să simplifici în cruce: la 4/9 · 3/8, simplifici 4 cu 8 și 3 cu 9 și obții direct 1/6.

Împărțirea se transformă în înmulțire cu inversul celei de-a doua fracții: (a/b) : (c/d) = (a/b) · (d/c). Inversul lui 3/5 este 5/3; inversul lui -2 este -1/2. Numărul 0 nu are invers — împărțirea la zero nu există.

Regula semnelor este aceeași ca la întregi:

La un produs cu mai mulți factori, numeri semnele minus: număr par de minusuri → plus, număr impar → minus.

Două capcane frecvente: elevii inversează prima fracție în loc de a doua la împărțire, sau caută numitor comun la înmulțire (inutil și sursă de greșeli de calcul). Reține: numitor comun ai nevoie DOAR la adunare și scădere.

Modulul unui număr rațional

Modulul (valoarea absolută) unui număr rațional a, notat |a|, este distanța de la punctul care îl reprezintă până la origine pe axa numerelor. Distanța nu poate fi negativă, deci modulul este întotdeauna mai mare sau egal cu 0.

Definiția pe cazuri, exact cum se cere:

Exemple: |3/4| = 3/4; |-5/2| = 5/2; |0| = 0.

Proprietăți utile în exerciții:

Greșeala tipică: la |x| = 4, mulți dau doar soluția x = 4 și pierd jumătate din punctaj — există și x = -4, pentru că ambele puncte sunt la distanța 4 de origine. Altă confuzie: a crede că -a este mereu negativ; dacă a = -3, atunci -a = 3, un număr pozitiv.

Ordinea operațiilor și calcule cu paranteze

Într-un exercițiu cu mai multe operații, ordinea este obligatorie:

Dacă există paranteze, se rezolvă mai întâi cele rotunde, apoi cele drepte, apoi acoladele.

La puterile numerelor raționale, toată fracția se ridică la putere: (2/3)² = 4/9 — și numărătorul, și numitorul. Atenție la semn: (-2/3)² = 4/9 (pozitiv, exponent par), dar (-2/3)³ = -8/27 (negativ, exponent impar). Diferența dintre (-2)² = 4 și -2² = -4 este o capcană clasică: în al doilea caz, puterea se aplică doar lui 2, iar minusul rămâne în față.

Exemplu rezolvat: [1/2 + (-1/3)] · 6 = [3/6 - 2/6] · 6 = (1/6) · 6 = 1.

Sfat de examen: nu sări pași. Scrie fiecare linie de calcul, pentru că la Evaluarea Națională se punctează metoda, nu doar rezultatul final. O greșeală de semn la primul pas, dusă corect mai departe, primește parțial din punctaj — dar un calcul din cap, greșit, primește zero.

De reținut

număr rațional
număr care poate fi scris sub forma a/b, cu a și b numere întregi și b diferit de zero; mulțimea lor se notează cu Q
fracție ireductibilă
fracție în care numărătorul și numitorul nu au niciun divizor comun diferit de 1
opusul unui număr
numărul -a, aflat pe axă la aceeași distanță de origine ca a, dar de partea cealaltă; suma dintre un număr și opusul său este 0
inversul unui număr
numărul care înmulțit cu numărul dat dă 1; inversul lui a/b este b/a; numărul 0 nu are invers
modulul unui număr rațional
distanța de la punctul care reprezintă numărul până la origine; |a| = a dacă a ≥ 0 și |a| = -a dacă a < 0
numitor comun
cel mai mic multiplu comun al numitorilor, la care se aduc fracțiile pentru adunare, scădere sau comparare
fracție zecimală periodică
număr zecimal în care una sau mai multe cifre se repetă la nesfârșit, de exemplu 0,(3); poate fi transformată în fracție ordinară, deci este număr rațional
incluziunea mulțimilor de numere
N ⊂ Z ⊂ Q — orice număr natural este întreg și orice număr întreg este rațional, dar nu și invers

Greșeli frecvente

Greșit: La adunarea fracțiilor se adună și numitorii: 1/2 + 1/3 = 2/5
Corect: Fracțiile se aduc mai întâi la numitor comun: 1/2 + 1/3 = 3/6 + 2/6 = 5/6; numitorii nu se adună niciodată
Greșit: La împărțirea a/b : c/d se inversează prima fracție
Corect: Se inversează a doua fracție: a/b : c/d = a/b · d/c; prima rămâne neschimbată
Greșit: Ecuația |x| = 4 are doar soluția x = 4
Corect: Are două soluții, x = 4 și x = -4, pentru că ambele puncte sunt la distanța 4 de origine
Greșit: -3/2 ar fi mai mare decât -1/2, pentru că 3 > 1
Corect: Dintre două numere negative, mai mare este cel mai apropiat de zero: -1/2 > -3/2
Greșit: Se confundă -2² cu (-2)²
Corect: (-2)² = 4, pentru că minusul intră la pătrat; -2² = -4, pentru că puterea se aplică doar lui 2, iar minusul rămâne în față

Test — 6 întrebări ca la examen

1. Care dintre următoarele numere NU este număr întreg, dar este număr rațional?
  1. -4
  2. 7/2
  3. 0
  4. 10/5
Vezi răspunsul
7/2. 7/2 = 3,5 nu este întreg, dar se scrie ca fracție de întregi, deci este rațional. Distractorul tentant este 10/5, dar acesta se simplifică la 2, care este număr întreg.
2. Rezultatul calculului 2/3 + 1/6 este:
  1. 3/9
  2. 5/6
  3. 3/6
  4. 2/9
Vezi răspunsul
5/6. Numitorul comun este 6: 4/6 + 1/6 = 5/6. Varianta 3/9 este capcana clasică — se obține adunând greșit numărătorii între ei și numitorii între ei.
3. Dintre numerele -5/4, -1/4, -3/4, cel mai mare este:
  1. -5/4
  2. -3/4
  3. -1/4
  4. toate sunt egale
Vezi răspunsul
-1/4. La numerele negative, cel mai mare este cel mai apropiat de zero, adică -1/4. Distractorul -5/4 atrage elevii care compară doar numărătorii 5, 3, 1 și uită de semnul minus, care inversează ordinea.
4. Rezultatul calculului (3/4) : (9/8) este:
  1. 27/32
  2. 2/3
  3. 3/2
  4. 12/32
Vezi răspunsul
2/3. Împărțirea devine înmulțire cu inversul celei de-a doua fracții: 3/4 · 8/9 = 24/36 = 2/3. Varianta 27/32 provine din greșeala de a înmulți direct fracțiile fără a o inversa pe a doua.
5. Suma soluțiilor ecuației |x| = 7/2 este:
  1. 7/2
  2. 7
  3. 0
  4. -7/2
Vezi răspunsul
0. Soluțiile sunt x = 7/2 și x = -7/2, iar suma lor este 0, pentru că sunt numere opuse. Cine alege 7/2 a găsit doar soluția pozitivă și a uitat că modulul dă două soluții.
6. Valoarea expresiei [(-1/2)² - 1/4] · 8 + 3 este:
  1. 3
  2. 5
  3. -1
  4. 0
Vezi răspunsul
3. (-1/2)² = 1/4, deci paranteza dreaptă devine 1/4 - 1/4 = 0, apoi 0 · 8 + 3 = 3. Cine calculează (-1/2)² = -1/4 obține (-1/2) · 8 + 3 = -1 — capcana este semnul puterii cu exponent par, care dă mereu rezultat pozitiv.
Deschide varianta interactivă — cu AI care îți explică
← Corpuri geometrice – noțiuni introductiveMulțimea numerelor reale →
BiologieChimieEconomieFilosofieFizicăGeografieInformatică și TICIstorieLogică și argumentareMatematicăPsihologieLimba și literatura română