Procesare de imagini

Elevii se inițiază în utilizarea unui editor grafic pentru crearea și modificarea imaginilor.

Imagini bitmap și imagini vectoriale

Calculatorul păstrează imaginile în două moduri complet diferite:

Imaginea bitmap (raster) este formată dintr-o grilă de puncte colorate minuscule numite pixeli. O fotografie făcută cu telefonul este bitmap. Dacă mărești mult o imagine bitmap, pixelii devin vizibili ca niște pătrățele — imaginea se pixelează și își pierde claritatea. Formate bitmap: JPEG (JPG), PNG, BMP, GIF.

Imaginea vectorială este descrisă prin forme matematice: linii, cercuri, curbe. Calculatorul nu memorează punctele, ci regula de desenare — de exemplu „un cerc roșu cu raza 5”. De aceea imaginea vectorială poate fi mărită oricât fără să își piardă claritatea: regulile se redesenează la orice dimensiune. Formate vectoriale: SVG. Se folosesc pentru sigle (logo-uri), pictograme și hărți.

Cum le deosebești ușor: gândește-te la un mozaic și la o rețetă. Bitmapul e mozaicul — dacă îl privești de aproape, vezi pietricelele (pixelii). Vectorialul e rețeta — o poți „găti” la orice mărime și iese la fel de bine.

O caracteristică importantă a imaginii bitmap este rezoluția — numărul de pixeli pe lățime și pe înălțime, de exemplu 1920 x 1080. Cu cât mai mulți pixeli, cu atât mai multe detalii, dar și un fișier mai mare.

Instrumentele de desenare de bază

Un editor grafic este programul cu care creezi și modifici imagini: Paint (simplu, inclus în Windows), GIMP sau Paint.NET (mai avansate, gratuite).

Instrumentele pe care le găsești în aproape orice editor:

• creionul — trasează linii subțiri, cu mâna liberă;
• pensula — desenează linii mai groase și mai moi, cu diferite forme de vârf;
• radiera — șterge porțiuni din desen; atenție, ea de fapt colorează cu culoarea de fundal, de obicei alb;
• găleata (umplere) — umple cu o culoare o zonă închisă; dacă forma are o mică întrerupere pe contur, culoarea se scurge în afara ei — cea mai cunoscută surpriză din Paint;
• formele predefinite — dreptunghi, elipsă, linie, săgeată; ținând apăsat Shift în timp ce desenezi, dreptunghiul devine pătrat și elipsa devine cerc;
• pipeta — preia o culoare exact din imagine, ca să desenezi cu aceeași nuanță;
• textul — adaugă litere peste imagine;
• selecția — delimitezi o zonă ca să o muți, să o copiezi sau să o ștergi separat de restul desenului.

Sfatul de bază: înainte de a folosi orice instrument, verifică cele trei setări care contează — instrumentul ales, culoarea activă și grosimea liniei. Și nu uita de Ctrl+Z: în desen, anularea ultimei acțiuni este cel mai folosit instrument dintre toate.

Operații cu imagini: redimensionare, rotire, decupare

Trei operații de bază apar în orice prelucrare de imagini:

Redimensionarea (resize) schimbă mărimea întregii imagini — mai mare sau mai mică. Regula de aur: păstrează proporțiile (raportul dintre lățime și înălțime), altfel imaginea se turtește sau se alungește. Editoarele au o opțiune de tip menține raportul de aspect — las-o bifată. Mai reține un lucru: micșorarea e sigură, dar mărirea exagerată a unei imagini bitmap o pixelează, pentru că pixelii existenți doar se întind, calculatorul nu are de unde inventa detalii noi.

Rotirea (rotate) întoarce imaginea: la 90° spre stânga sau dreapta (utilă când fotografia apare culcată), la 180° (cu susul în jos). Există și oglindirea (flip) — imaginea se răstoarnă ca în oglindă, pe orizontală sau pe verticală. Rotirea și oglindirea nu sunt același lucru: rotirea învârte imaginea, oglindirea o inversează.

Decuparea (crop) păstrează doar o porțiune din imagine și elimină definitiv restul. O folosești ca să scapi de marginile care nu interesează sau ca să apropii subiectul. Diferența esențială față de redimensionare: redimensionarea păstrează tot conținutul dar îi schimbă mărimea, pe când decuparea taie din conținut. La test, această deosebire este întrebarea favorită.

Culori și straturi

Pe ecran, orice culoare se obține din amestecul a trei culori de lumină: roșu, verde și albastru — modelul RGB (Red, Green, Blue). Fiecare dintre cele trei componente are o intensitate de la 0 la 255:

• roșu pur = 255, 0, 0;
• alb = 255, 255, 255 (toate luminile aprinse la maximum);
• negru = 0, 0, 0 (toate stinse);
• amestecând roșu și verde obții galben — surprinzător, dar la lumină amestecurile nu funcționează ca la acuarele!

În editor alegi culorile din paleta de culori; de obicei ai o culoare principală (pentru creion și pensulă) și o culoare de fundal (cea cu care șterge radiera).

Straturile (layers), prezente în editoarele mai avansate (GIMP, Paint.NET), sunt ca niște folii transparente așezate una peste alta: pe una pui fundalul, pe alta personajul, pe alta textul. Avantajul uriaș: modifici un strat fără să strici celelalte — poți muta textul fără să atingi desenul de sub el. Ordinea straturilor contează: ce e pe stratul de deasupra acoperă ce e dedesubt.

În Paint-ul simplu nu există straturi — tot ce desenezi se lipește definitiv de imagine. De aceea, în Paint, greșelile se repară doar cu Ctrl+Z, imediat.

Salvarea imaginilor în diferite formate

La salvare alegi formatul fișierului, iar alegerea contează — fiecare format are punctele lui forte:

• JPEG (JPG) — cel mai folosit pentru fotografii; comprimă puternic, deci fișierele sunt mici, dar compresia pierde din calitate (compresie cu pierderi); nu suportă transparență;
• PNG — compresie fără pierderi, calitate intactă; suportă fundal transparent — ideal pentru sigle și desene puse peste alte imagini; fișiere mai mari decât JPEG la fotografii;
• GIF — suportă animații simple; are doar 256 de culori, deci nu e potrivit pentru fotografii;
• BMP — format vechi, necomprimat: calitate maximă, dar fișiere uriașe; azi rar folosit;
• SVG — format vectorial, pentru sigle și pictograme care trebuie să arate perfect la orice mărime.

Regulile practice de reținut:

• fotografie de trimis pe e-mail → JPEG (mică și suficient de bună);
• desen cu fundal transparent → PNG;
• animație scurtă → GIF.

Încă un detaliu care se cere: salvarea repetată a unui JPEG (deschizi, modifici, salvezi, iar și iar) degradează treptat calitatea, pentru că la fiecare salvare se pierde din nou informație. Dacă lucrezi în mai multe etape la o imagine, păstrează o copie în format fără pierderi (PNG) și exportă JPEG doar la final.

Test — 6 întrebări ca la examen