Geografia continentelor – Asia

Prezintă caracteristicile fizico-geografice și umane ale continentului asiatic.

Poziția geografică și relieful Asiei

Asia este cel mai întins continent al planetei — circa 44,4 milioane km², aproape o treime din uscatul Terrei. Se întinde de la Oceanul Arctic până la Ecuator (și dincolo de el, prin arhipelagul indonezian) și de la Munții Ural — limita convențională cu Europa — până la Oceanul Pacific.

Asia este continentul extremelor de relief, iar aceste recorduri se cer la examen:

• Vârful Everest (Chomolungma), 8849 m, în Munții Himalaya — cel mai înalt punct de pe Glob;
• țărmul Mării Moarte, la circa -430 m — cel mai coborât punct al uscatului;
• Podișul Tibet, „acoperișul lumii”, cu altitudini medii de peste 4500 m — cel mai înalt podiș de pe Terra.

Munții tineri (Himalaya, Karakorum, Hindukuș, Caucaz) s-au format prin coliziunea plăcii Indiene cu placa Euroasiatică — proces care continuă și azi, de aceea regiunea este puternic seismică. În nord se desfășoară întinsele câmpii ale Siberiei de Vest și Turanului, iar în est și sud marile câmpii fluviale (Marea Câmpie Chineză, Câmpia Indo-Gangetică, Mesopotamia).

Pe marginea pacifică a continentului, arhipelagurile (Japonia, Filipine, Indonezia) fac parte din Cercul de Foc al Pacificului, cu vulcanism activ și cutremure frecvente.

Clima și hidrografia

Datorită întinderii uriașe în latitudine, Asia are toate zonele și tipurile de climă de pe Glob: de la clima subpolară și polară din nordul Siberiei, la clima temperat-continentală excesivă din interior (la Verhoiansk și Oimeakon s-au înregistrat cele mai scăzute temperaturi din emisfera nordică pe uscat locuit), până la clima tropical-musonică din sud și sud-est și cea ecuatorială în Indonezia.

Fenomenul climatic definitoriu este musonul: vara, vântul bate dinspre ocean spre uscat și aduce ploi abundente (musonul de vară), iar iarna dinspre uscat spre ocean, aducând secetă (musonul de iarnă). De ritmul musonului depinde agricultura a miliarde de oameni — mai ales cultura orezului.

Marile fluvii, grupate pe direcția de curgere:

• spre Oceanul Arctic: Obi, Enisei, Lena — înghețate o mare parte din an;
• spre Pacific: Chang Jiang (Yangtze) — cel mai lung fluviu al Asiei (circa 6300 km), Huang He (Fluviul Galben), Amur, Mekong;
• spre Oceanul Indian: Ind, Gange și Brahmaputra, Tigru și Eufrat.

Două recorduri lacustre: Marea Caspică — cel mai întins lac al Terrei — și Baikal — cel mai adânc lac din lume (peste 1600 m), care conține circa o cincime din apa dulce lichidă a planetei.

Populația – distribuție și structură

Asia concentrează circa 60% din populația mondială — aproximativ 4,7-4,8 miliarde de locuitori. Dar repartiția este extrem de inegală, iar contrastul se cere explicat la examen:

• densități uriașe (peste 300-1000 loc./km²) în câmpiile fluviale și pe litoraluri: Câmpia Indo-Gangetică, Marea Câmpie Chineză, insula Java, Japonia — regiuni cu agricultură irigată veche și climat favorabil;
• vaste spații aproape nelocuite: Siberia (frig), deșerturile Gobi, Karakum și Peninsula Arabică (ariditate), Tibetul (altitudine).

India a depășit China și este astăzi cea mai populată țară a lumii (peste 1,4 miliarde de locuitori); China, după decenii de politică demografică restrictivă („politica copilului unic”, abandonată), are spor natural în scădere și o îmbătrânire accelerată. Japonia este cazul extrem: populație în declin absolut și cea mai ridicată pondere de vârstnici din lume.

Urbanizarea avansează rapid: Asia are cele mai multe megalopolisuri și aglomerații de peste 10 milioane de locuitori — Tokyo, Delhi, Shanghai, Dhaka, Mumbai, Beijing. Totuși, în Asia de Sud o mare parte a populației trăiește încă în mediul rural, ceea ce explică fluxurile masive sat-oraș.

Mari puteri asiatice: China, India, Japonia

• China – a treia țară a lumii ca suprafață și a doua economie mondială după SUA. S-a transformat din țară agrară în „uzina lumii”: primul producător mondial de oțel, ciment, automobile și echipamente electronice. Contrastul intern este regula: estul litoral, urbanizat și industrializat (Shanghai, Shenzhen, Beijing), concentrează populația și economia, în timp ce vestul (Tibet, Xinjiang) rămâne slab populat. Mari proiecte: barajul Trei Defileuri pe Chang Jiang, rețeaua de trenuri de mare viteză, inițiativa „Noul Drum al Mătăsii”.
• India – cea mai populată țară a lumii și una dintre economiile cu cea mai rapidă creștere. Puncte forte: serviciile IT (Bangalore), industria farmaceutică, programul spațial. Provocări: sărăcia rurală, dependența agriculturii de muson, contrastele sociale. Capitala este New Delhi, iar Mumbai este centrul financiar.
• Japonia – arhipelag format din patru insule mari (Honshu, Hokkaido, Kyushu, Shikoku), sărac în resurse minerale, dar putere tehnologică și industrială de prim rang: automobile, robotică, electronică. Fiind pe Cercul de Foc al Pacificului, trăiește permanent cu riscul cutremurelor și tsunamiurilor. Megalopolisul Tokaido (Tokyo–Osaka) concentrează zeci de milioane de locuitori. Problema majoră: îmbătrânirea și scăderea populației.

Resurse naturale și economie

Asia deține ponderi zdrobitoare din resursele planetei, iar geografia lor explică harta economică și geopolitică a lumii:

• petrol și gaze naturale – regiunea Golfului Persic (Arabia Saudită, Irak, Iran, Kuweit, Emiratele Arabe Unite, Qatar) concentrează cele mai mari rezerve de petrol convențional ale lumii; alte zone: Siberia de Vest (Rusia), Marea Caspică, Indonezia;
• cărbune – China și India sunt primii doi producători și consumatori mondiali, ceea ce le face și mari emițătoare de dioxid de carbon;
• resurse pentru înalta tehnologie – China domină extracția și prelucrarea pământurilor rare, esențiale pentru electronică.

Economic, Asia cuprinde toate treptele de dezvoltare: economii avansate (Japonia, Coreea de Sud, Singapore), giganți emergenți (China, India), state petroliere bogate (din Golf) și țări în curs de dezvoltare cu agricultură de subzistență (Afganistan, Nepal, Bangladesh).

Modelul de succes al regiunii a fost industrializarea orientată spre export: întâi Japonia, apoi „tigrii asiatici” (Coreea de Sud, Taiwan, Hong Kong, Singapore), apoi China — fiecare val preluând producția de la precedentul. Astăzi centrul de greutate al economiei mondiale se deplasează vizibil spre Asia-Pacific.

Test — 6 întrebări ca la examen