Igiena și sănătatea omului

Noțiuni despre menținerea sănătății, prevenirea bolilor și un stil de viață sănătos.

Sănătatea și factorii care o influențează

Sănătatea nu înseamnă doar absența bolii, ci starea de bine fizic, psihic și social a unei persoane — definiția Organizației Mondiale a Sănătății, cerută adesea la evaluări. Contrariul ei, boala, este o tulburare a funcționării normale a organismului.

Factorii care influențează sănătatea se împart în două mari categorii:

• Factori interni: zestrea genetică moștenită de la părinți (predispoziția spre anumite boli), vârsta și starea sistemului imunitar.
• Factori externi: stilul de viață (alimentația, mișcarea, somnul, consumul de substanțe nocive), mediul (calitatea aerului, apei, nivelul de zgomot), condițiile de locuit și accesul la servicii medicale.

Dintre toți, stilul de viață este factorul asupra căruia putem interveni cel mai mult — de aceea igiena se învață la școală. Igiena este știința care studiază regulile de păstrare a sănătății: igiena corporală (spălarea mâinilor, a dinților), igiena alimentației, igiena somnului (8–10 ore la vârsta ta) și igiena activității (alternarea efortului cu odihna).

O idee de reținut: prevenirea este întotdeauna mai ușoară și mai ieftină decât tratarea. Controalele medicale regulate depistează bolile în stadii incipiente, când vindecarea este mult mai probabilă.

Boli infecțioase și boli neinfecțioase

Bolile infecțioase sunt produse de agenți patogeni — organisme sau particule care pătrund în corp și se înmulțesc acolo:

• virusuri (gripa, rujeola, hepatita, COVID-19) — nu se tratează cu antibiotice;
• bacterii (tuberculoza, tetanosul, salmoneloza) — se tratează cu antibiotice, dar numai la recomandarea medicului;
• ciuperci microscopice (micozele pielii);
• paraziți (tenia, giardia, râia).

Bolile infecțioase sunt transmisibile: prin aer (strănut, tuse), prin apă și alimente contaminate, prin contact direct, prin sânge sau prin înțepături de insecte. Drumul unui agent patogen de la o persoană bolnavă la una sănătoasă se poate întrerupe prin măsuri simple: spălarea mâinilor, izolarea bolnavilor, dezinfecția, consumul de apă potabilă.

Bolile neinfecțioase nu sunt produse de microbi și nu se transmit de la om la om: bolile cardiovasculare (hipertensiunea, infarctul), diabetul zaharat, obezitatea, cancerul, cariile dentare. Ele apar prin combinația dintre predispoziția genetică și un stil de viață nesănătos: alimentație dezechilibrată, sedentarism, fumat, stres.

Capcana clasică la test: gripa „se ia”, diabetul nu — dacă o boală se transmite de la o persoană la alta, este obligatoriu infecțioasă.

Imunitatea și vaccinarea

Imunitatea este capacitatea organismului de a se apăra împotriva agenților patogeni. Apărarea are mai multe linii:

• bariere externe: pielea intactă, mucoasele, aciditatea sucului gastric, lacrimile;
• apărarea internă nespecifică: globulele albe (leucocitele) care înglobează și distrug microbii prin fagocitoză;
• apărarea specifică: limfocitele produc anticorpi — substanțe care recunosc și neutralizează un anumit agent patogen. După vindecare, organismul păstrează celule cu memorie, de aceea de unele boli (rujeolă, varicelă) nu ne îmbolnăvim de două ori.

Imunitatea poate fi înnăscută (moștenită) sau dobândită în timpul vieții. Cea dobândită poate apărea:

• natural – prin trecerea prin boală;
• artificial – prin vaccinare.

Vaccinul conține agenți patogeni omorâți, slăbiți sau doar fragmente ale lor, care nu pot produce boala, dar „antrenează” sistemul imunitar să fabrice anticorpi și celule cu memorie. La o întâlnire reală cu microbul, organismul reacționează rapid și boala nu se mai instalează sau este mult mai ușoară.

Atenție la diferența vaccin–ser: vaccinul previne (conține antigene, imunitatea se formează în săptămâni și durează ani), pe când serul tratează urgent (conține anticorpi gata formați, acționează imediat, dar protecția e de scurtă durată) — de exemplu serul antitetanic administrat după o rană murdară.

Alimentația sănătoasă și echilibrată

O alimentație echilibrată aduce organismului toate substanțele necesare, în proporții potrivite vârstei și efortului depus:

• Glucidele (pâine, paste, orez, cartofi, fructe) – principala sursă de energie; de preferat cerealele integrale în locul dulciurilor rafinate.
• Lipidele (uleiuri, unt, nuci, pește gras) – rezervă de energie și material pentru membranele celulare; excesul, mai ales de grăsimi animale, favorizează obezitatea și bolile de inimă.
• Proteinele (carne, ouă, lapte, leguminoase) – rol plastic, de construcție: din ele se formează și se repară țesuturile; sunt esențiale în perioada de creștere.
• Vitaminele și sărurile minerale (legume, fructe) – necesare în cantități mici, dar lipsa lor produce boli: lipsa vitaminei C – scorbut; lipsa vitaminei D și a calciului – rahitism la copii; lipsa fierului – anemie.
• Apa – aproximativ două treimi din corp; se recomandă 1,5–2 litri zilnic.

Reguli de igienă a alimentației: mese regulate (micul dejun nu se sare!), spălarea fructelor și legumelor, verificarea termenului de valabilitate, evitarea excesului de sare, zahăr și alimente ultraprocesate de tip fast-food.

De reținut și noțiunea de necesar energetic: un adolescent activ are nevoie de mai multă energie decât un adult sedentar; dacă aportul depășește constant consumul, surplusul se depune ca grăsime și apare obezitatea, factor de risc pentru diabet și hipertensiune.

Efectele tutunului, alcoolului și drogurilor

Tutunul, alcoolul și drogurile au o trăsătură comună periculoasă: produc dependență — nevoia imperioasă, fizică și psihică, de a consuma din nou substanța, deși consumatorul îi cunoaște efectele nocive.

Tutunul: fumul conține nicotină (substanța care dă dependența), gudroane (cancerigene) și monoxid de carbon (se leagă de hemoglobină în locul oxigenului, scăzând oxigenarea țesuturilor). Consecințe: bronșită cronică, cancer pulmonar, boli de inimă. Important: fumatul pasiv — inhalarea fumului de către cei din jur — este și el nociv, mai ales pentru copii.

Alcoolul: afectează în primul rând ficatul (organ care îl descompune; consumul cronic duce la ciroză) și sistemul nervos — scade atenția, prelungește timpul de reacție (de aceea alcoolul la volan este interzis), iar pe termen lung deteriorează memoria. La adolescenți efectele sunt mai puternice, pentru că sistemul nervos este încă în dezvoltare.

Drogurile (inclusiv etnobotanicele și abuzul de medicamente): instalează rapid dependența, distrug neuronii, modifică personalitatea și pot produce moartea prin supradoză.

Cea mai eficientă apărare este refuzul primului consum — dependența nu poate apărea la cine nu începe. Presiunea grupului („toți încearcă”) este un mit: sănătatea proprie nu se negociază pentru acceptarea într-un grup.

Primul ajutor în situații frecvente

Primul ajutor reprezintă măsurile simple aplicate imediat unei victime, până la sosirea personalului medical. Primul gest în orice urgență gravă: apelarea numărului unic 112, cu descrierea calmă a locului și a stării victimei.

Situații pe care trebuie să le cunoști:

• Hemoragii externe: se apasă ferm pe rană cu un pansament sau o pânză curată (compresie directă) și se ridică membrul rănit deasupra nivelului inimii, dacă este posibil.
• Plăgi ușoare (zgârieturi, tăieturi mici): se spală cu apă curată, se dezinfectează și se acoperă cu pansament steril; nu se pune vată direct pe rană, pentru că lasă scame.
• Arsuri ușoare: zona se ține 10–15 minute sub jet de apă rece — niciodată unguenturi, ulei sau gheață direct pe arsură; bășicile nu se sparg.
• Entorse: repaus, comprese reci pentru limitarea umflăturii, bandajare; membrul nu se forțează.
• Fracturi: zona nu se mișcă și nu se îndreaptă; se imobilizează în poziția găsită și se așteaptă ajutorul medical.
• Insolație: victima se duce la umbră și răcoare, i se dau lichide, i se aplică comprese reci pe frunte.

Regula generală, valabilă mereu: salvatorul nu trebuie să se pună pe sine în pericol și nu face manevre pe care nu le stăpânește — un prim ajutor greșit poate agrava starea victimei.

Test — 6 întrebări ca la examen