Prelucrarea textelor

Formarea competențelor de editare și formatare a documentelor text cu ajutorul unui editor de texte.

Editorul de texte și formatarea caracterelor

Un editor (procesor) de texte — de exemplu Microsoft Word, LibreOffice Writer sau Google Docs — este aplicația cu care creăm, modificăm, formatăm și tipărim documente. Regula de bază a oricărei formatări: întâi selectezi textul, apoi aplici formatarea; dacă nu selectezi nimic, formatarea se aplică doar textului pe care îl vei scrie de acum înainte.

Formatarea caracterelor înseamnă modificarea aspectului literelor:

• fontul – forma literelor (Arial, Times New Roman, Calibri);
• dimensiunea – mărimea literelor, măsurată în puncte (pt); textul obișnuit are 11–12 pt;
• stilul: aldin/bold (Ctrl+B) – litere îngroșate; cursiv/italic (Ctrl+I) – litere înclinate; subliniat/underline (Ctrl+U);
• culoarea fontului și culoarea de evidențiere (ca un marker peste text);
• indice (text coborât, ca 2 din H2O) și exponent (text ridicat, ca 2 din m2).

La proba practică se punctează denumirile corecte: „bold” înseamnă îngroșat, nu „mărit” — un text poate fi bold și mic în același timp. Alte scurtături care apar în subiecte: Ctrl+C (copiere), Ctrl+X (decupare), Ctrl+V (lipire), Ctrl+Z (anularea ultimei acțiuni — salvarea de urgență a oricărui elev), Ctrl+A (selectarea întregului document), Ctrl+S (salvare).

Formatarea paragrafelor și listele

Un paragraf este porțiunea de text dintre două apăsări ale tastei Enter. Formatarea paragrafului acționează asupra întregului bloc, nu asupra literelor:

• alinierea: la stânga, la dreapta, centrat sau stânga-dreapta (justify) — la justify textul se întinde uniform între ambele margini, ca în cărți;
• indentarea – distanța paragrafului față de marginile paginii; prima linie poate fi retrasă separat (alineat);
• spațierea – distanța dintre rânduri (la un rând, la 1,5 rânduri, la două rânduri) și distanța dintre paragrafe.

Pentru enumerări folosim listele, iar diferența dintre ele e întrebare sigură:

• lista neordonată (cu marcatori/bullets) – fiecare element începe cu un simbol (punct, liniuță); se folosește când ordinea nu contează (lista de cumpărături);
• lista ordonată (numerotată) – elementele primesc numere sau litere (1, 2, 3 sau a, b, c); se folosește când ordinea contează (pașii unei rețete, clasamentul unui concurs).

Capcană frecventă la practică: elevii aliniază titlul „centrat” adăugând spații înaintea lui. Corect este butonul de centrare — spațiile manuale strică așezarea la orice modificare ulterioară a textului sau a marginilor.

Inserarea obiectelor: imagini, tabele, forme

Documentele devin mai clare cu obiecte inserate din meniul Insert (Inserare):

• imagini – din fișier sau online; după inserare pot fi redimensionate (trase de colțuri), rotite și așezate față de text (în linie cu textul, cu încadrare de text de jur împrejur);
• forme – săgeți, dreptunghiuri, stele, casete de text;
• simboluri – caractere care nu există pe tastatură (©, ±, α);
• tabele – structuri din linii (rânduri) și coloane; căsuța aflată la intersecția unei linii cu o coloană se numește celulă.

Despre tabele trebuie să știi operațiile de bază: adăugarea și ștergerea de linii/coloane, îmbinarea celulelor (merge) — mai multe celule devin una singură, utilă pentru titluri — și scindarea (split) — o celulă se împarte în mai multe. Un tabel cu 4 linii și 5 coloane are 4 × 5 = 20 de celule; astfel de calcule apar des în întrebările de test.

O precizare care aduce punct: la redimensionarea unei imagini, tragerea de colț păstrează proporțiile, în timp ce tragerea de mijlocul unei laturi deformează imaginea (o lățește sau o turtește).

Antet, subsol, numerotarea paginilor și formate de fișiere

Antetul (header) este zona din partea de sus a paginii, iar subsolul (footer) — zona din partea de jos. Textul scris în ele (numele autorului, titlul lucrării, data) apare automat pe toate paginile documentului — acesta este rostul lor: scrii o singură dată, apare peste tot.

Numerotarea paginilor se face din Insert → Page Number, iar numerele se așază de regulă în subsol și se actualizează automat când adaugi sau ștergi pagini. Greșeala penalizată la proba practică: numerotarea „manuală”, tastând cifra pe fiecare pagină — la prima modificare a documentului, toate numerele rămân greșite.

Tot aici intră formatarea paginii: dimensiunea hârtiei (A4 este standardul), orientarea — portret (pe verticală, poziția obișnuită) sau peisaj/landscape (pe orizontală, utilă pentru tabele late) — și marginile paginii.

Formate de fișiere pe care trebuie să le deosebești:

• .docx – formatul modern Word, editabil, păstrează toate formatările;
• .odt – formatul liber folosit de LibreOffice;
• .txt – doar text simplu, fără nicio formatare (fără bold, culori, imagini);
• .pdf – format de prezentare finală: arată identic pe orice dispozitiv, dar nu este destinat editării.

Corectarea, salvarea și tipărirea documentului

Înainte de predare sau tipărire, documentul se verifică. Editoarele au verificare ortografică: cuvintele necunoscute sunt subliniate cu roșu (posibile greșeli de scriere), iar problemele de gramatică sau spațiere apar subliniate cu albastru sau verde, în funcție de program. Atenție, calculatorul doar propune — el nu cunoaște contextul, deci decizia finală îi aparține omului: un nume propriu corect poate fi subliniat cu roșu doar pentru că lipsește din dicționar.

Salvarea: prima salvare cere alegerea numelui, a locației și a tipului de fișier (Save As / Salvare ca); salvările următoare (Save, Ctrl+S) suprascriu același fișier. Diferența Save vs. Save As este întrebare frecventă: Save As creează un fișier nou (alt nume, altă locație sau alt format), lăsând originalul neschimbat.

Tipărirea (Ctrl+P) deschide o fereastră în care alegi: imprimanta, numărul de copii, paginile de tipărit (toate; pagina curentă; un interval — de exemplu 2-5 înseamnă paginile 2, 3, 4 și 5; sau pagini separate prin virgulă: 1,3,7), orientarea și tipărirea pe o față sau pe ambele fețe. Un calcul tipic de test: dacă tipărești paginile 2-5 în 3 copii, ies 4 × 3 = 12 foi (la o pagină pe foaie). Înainte de tipărire, folosește previzualizarea (Print Preview) ca să nu risipești hârtie.

Test — 6 întrebări ca la examen