Anatomia și fiziologia omului – recapitulare și aprofundare
Sintetizează cunoștințele despre sistemele și organele corpului uman studiate în clasele anterioare, cu accent pe corelații funcționale.
BacalaureatAdmitere la Medicină
Sistemul nervos – integrare și reglare
Sistemul nervos realizează integrarea organismului în mediu și coordonarea activității celorlalte sisteme, prin reflexe — răspunsuri la stimuli, realizate pe arcul reflex cu cele cinci componente obligatorii: receptor → cale aferentă → centru nervos → cale eferentă → efector. Dacă la examen lipsește una, punctajul se pierde întreg.
Organizare anatomică:
- Sistemul nervos central (SNC): encefal (emisferele cerebrale, diencefalul, cerebelul, trunchiul cerebral) și măduva spinării.
- Sistemul nervos periferic: nervii cranieni (12 perechi) și spinali (31 de perechi) plus ganglionii.
Funcțional, distingem sistemul nervos somatic (relația cu mediul extern, control voluntar al mușchilor scheletici) și sistemul nervos vegetativ (organele interne), cu componentele simpatică (mobilizare: crește frecvența cardiacă, dilată pupila, inhibă digestia) și parasimpatică (refacere: efecte inverse).
Confuzia clasică: substanța cenușie (corpi neuronali) formează scoarța și nucleii, iar la măduvă stă la interior, în formă de fluture; substanța albă (axoni mielinizați) e la exteriorul măduvei, dar la interiorul emisferelor. Elevii inversează frecvent dispunerea la măduvă față de emisfere.
Sistemul endocrin – hormoni și efecte
Glandele endocrine secretă hormoni direct în sânge (spre deosebire de glandele exocrine, care au canale de excreție). Hormonii acționează la distanță, pe celule-țintă cu receptori specifici.
De reținut pentru examen, glandele și hormonii lor:
- Hipofiza — „dirijorul” sistemului: STH (creștere), TSH, ACTH, FSH, LH, prolactina; lobul posterior eliberează ADH (vasopresina) și ocitocina, produși de fapt de hipotalamus.
- Tiroida — tiroxina (crește metabolismul); hipofuncția la copil dă nanism tiroidian cu retard mintal (cretinism), hiperfuncția dă boala Basedow-Graves.
- Pancreasul endocrin (insulele Langerhans) — insulina (scade glicemia, singurul hormon hipoglicemiant) și glucagonul (crește glicemia).
- Suprarenalele — corticala: mineralocorticoizi (aldosteron), glucocorticoizi (cortizol); medulara: adrenalina și noradrenalina.
- Gonadele — testosteron, respectiv estrogeni și progesteron.
Capcană frecventă: nanismul hipofizar (deficit de STH) e armonios și cu intelect normal, pe când cel tiroidian e disproporționat și cu deficit intelectual. Reglarea secrețiilor se face prin feedback negativ: creșterea hormonului periferic inhibă secreția hipofizară corespunzătoare.
Sistemul cardiovascular
Inima este un mușchi cavitar cu patru camere: două atrii (primesc sânge) și două ventricule (pompează). Jumătatea dreaptă conține sânge neoxigenat, jumătatea stângă sânge oxigenat — cele două jumătăți nu comunică între ele la adult.
Marea circulație (sistemică): ventriculul stâng → aortă → țesuturi → vene cave → atriul drept. Mica circulație (pulmonară): ventriculul drept → artera pulmonară (cu sânge neoxigenat!) → plămâni → venele pulmonare (cu sânge oxigenat!) → atriul stâng. Aceasta e capcana cea mai productivă la examen: arterele nu transportă obligatoriu sânge oxigenat — definiția arterei ține de sensul curgerii (de la inimă spre țesuturi), nu de conținut.
Ciclul cardiac (0,8 s la 75 bătăi/min): sistola atrială (0,1 s) → sistola ventriculară (0,3 s) → diastola generală (0,4 s). Debitul cardiac = volum sistolic (~70 ml) x frecvența cardiacă (~75/min) ≈ 5,25 l/min.
Valori normale de cunoscut: tensiunea arterială ~120/80 mmHg (maxima sistolică, minima diastolică). Vasele: arterele au perete gros, elastic; venele au valvule care împiedică refluxul; capilarele au perete unistratificat — sediul schimburilor.
Sistemul respirator și schimburile de gaze
Căile respiratorii: fose nazale → faringe → laringe → trahee → bronhii principale → bronhiole → alveole pulmonare. Alveolele (~150 de milioane per plămân) formează suprafața de schimb, înconjurate de capilare.
Ventilația cuprinde: inspirația — proces activ (contracția diafragmei și a mușchilor intercostali externi mărește volumul cutiei toracice, presiunea intrapulmonară scade și aerul intră) și expirația de repaus — proces pasiv (relaxarea mușchilor, revenirea elastică a plămânilor). Grilă clasică: expirația forțată devine activă (mușchii abdominali), dar cea de repaus rămâne pasivă.
Volume respiratorii: volumul curent ~500 ml; capacitatea vitală = volum curent + volum inspirator de rezervă + volum expirator de rezervă (~3500–4600 ml); volumul rezidual (~1500 ml) rămâne mereu în plămâni și nu intră în capacitatea vitală — altă capcană de punctaj.
Schimburile de gaze se fac prin difuziune, pe baza diferențelor de presiune parțială: O2 trece din alveole în sânge, CO2 invers. Transportul O2 se face în principal legat de hemoglobină (oxihemoglobină), iar CO2 majoritar sub formă de bicarbonat în plasmă. Frecvența respiratorie de repaus: 16–18 respirații/min.
Sistemul digestiv și sistemul excretor
Digestia transformă alimentele în substanțe absorbabile. Tubul digestiv: cavitate bucală → faringe → esofag → stomac → intestin subțire (duoden, jejun, ileon) → intestin gros → rect. Glandele anexe: glandele salivare, ficatul și pancreasul exocrin.
Enzimele-cheie: amilaza salivară (amidon → maltoză), pepsina gastrică (proteine → peptide; activă doar în mediul acid dat de HCl), tripsina pancreatică, lipaza pancreatică (lipide → acizi grași + glicerol). Bila NU conține enzime — doar emulsionează lipidele, fragmentându-le în picături fine; e capcana cea mai frecventă la digestie. Absorbția se face dominant în intestinul subțire, prin vilozitățile intestinale: glucoza și aminoacizii trec în sânge (vena portă → ficat), majoritatea lipidelor în limfă (chilomicroni).
Excreția: rinichiul are ca unitate structurală și funcțională nefronul (glomerul + capsula Bowman + tub urinifer). Formarea urinei are trei procese: filtrarea glomerulară (~180 l/zi urină primară), reabsorbția tubulară (recuperarea apei, glucozei, aminoacizilor — de aceea glucoza lipsește din urina finală la omul sănătos) și secreția tubulară. Urina finală: ~1,5 l/zi. ADH crește reabsorbția apei — deficitul lui produce diabet insipid, fără legătură cu glicemia.
Sistemul reproducător și homeostazia
Sistemul reproducător masculin: testiculele (în scrot) produc spermatozoizi în tubii seminiferi și testosteron în celulele interstițiale Leydig; căile: epididim → canal deferent → uretră; glande anexe: veziculele seminale, prostata.
Sistemul reproducător feminin: ovarele produc ovule și hormonii estrogeni și progesteron; trompele uterine (locul obișnuit al fecundației), uterul (locul nidației și al dezvoltării embrionului), vaginul. Ciclul ovarian (~28 de zile): faza foliculară (FSH, estrogeni) → ovulația în ziua ~14 (declanșată de vârful de LH) → faza luteală (corpul galben secretă progesteron, care pregătește mucoasa uterină). Grilă frecventă: fecundația are loc în trompa uterină, nu în uter.
Homeostazia = menținerea constantă a parametrilor mediului intern (glicemie ~90 mg/dl, temperatură ~37 °C, pH sanguin ~7,4). Se realizează prin feedback negativ: abaterea parametrului declanșează mecanisme care o corectează în sens invers. Exemple cerute la examen: glicemia (insulină/glucagon), termoreglarea (vasodilatație și transpirație la cald, frison la rece), echilibrul hidric (ADH și senzația de sete). Feedbackul pozitiv e excepția (ocitocina la naștere): amplifică procesul în loc să-l corecteze.
De reținut
- arc reflex
- traseul impulsului nervos în cadrul unui reflex, format din receptor, cale aferentă, centru nervos, cale eferentă și efector
- hormon
- substanță secretată de o glandă endocrină direct în sânge, care acționează la distanță asupra celulelor-țintă cu receptori specifici
- feedback negativ
- mecanism de reglare prin care abaterea unui parametru declanșează procese care o corectează în sens invers, readucând parametrul la valoarea normală
- debit cardiac
- volumul de sânge pompat de un ventricul într-un minut, egal cu produsul dintre volumul sistolic și frecvența cardiacă (circa 5 litri pe minut în repaus)
- capacitate vitală
- volumul maxim de aer ventilat, egal cu suma dintre volumul curent, volumul inspirator de rezervă și volumul expirator de rezervă; nu include volumul rezidual
- nefron
- unitatea structurală și funcțională a rinichiului, alcătuită din corpuscul renal (glomerul și capsula Bowman) și tub urinifer
- insulina
- hormonul secretat de insulele Langerhans din pancreas, singurul hormon hipoglicemiant, care favorizează intrarea glucozei în celule
- ovulație
- eliberarea ovulului din foliculul ovarian matur, în jurul zilei a 14-a a ciclului, declanșată de creșterea bruscă a hormonului LH
- homeostazie
- menținerea constantă a parametrilor fizico-chimici ai mediului intern (glicemie, temperatură, pH), realizată predominant prin feedback negativ
- vilozitate intestinală
- pliu microscopic al mucoasei intestinului subțire care mărește suprafața de absorbție a nutrimentelor
Greșeli frecvente
Greșit: Toate arterele ar transporta sânge oxigenat și toate venele sânge neoxigenat
Corect: Artera pulmonară transportă sânge neoxigenat, iar venele pulmonare sânge oxigenat; artera se definește prin sensul curgerii (dinspre inimă), nu prin conținut
Greșit: Bila ar conține enzime digestive care descompun lipidele
Corect: Bila nu conține nicio enzimă; ea doar emulsionează lipidele, iar descompunerea chimică o face lipaza pancreatică
Greșit: Glucoza s-ar găsi în mod normal în urina finală
Corect: La omul sănătos glucoza filtrată este reabsorbită complet în tubul urinifer; prezența ei în urina finală (glicozurie) indică diabet zaharat
Greșit: Nanismul hipofizar și cel tiroidian ar fi echivalente
Corect: Nanismul hipofizar (deficit de STH) este armonios, cu intelect normal; nanismul tiroidian (cretinismul) este disproporționat și însoțit de retard mintal
Greșit: Fecundația ar avea loc în uter
Corect: Fecundația are loc în trompa uterină; în uter se produce nidația și dezvoltarea ulterioară a embrionului
Test — 6 întrebări ca la examen
1. Componenta arcului reflex care conduce impulsul de la centru nervos spre efector este:
- calea aferentă
- calea eferentă
- receptorul
- neuronul senzitiv
Vezi răspunsul
calea eferentă. Calea eferentă (motorie) duce comanda de la centru spre efector. Calea aferentă — distractorul tentant — conduce în sens invers, de la receptor spre centru; cine confundă „aferent” cu „eferent” pierde punctul.
2. Singurul hormon cu efect hipoglicemiant este:
- glucagonul
- adrenalina
- insulina
- cortizolul
Vezi răspunsul
insulina. Insulina scade glicemia favorizând intrarea glucozei în celule. Glucagonul e distractorul clasic pentru că e tot pancreatic, dar are efect exact opus — hiperglicemiant, ca și adrenalina și cortizolul.
3. În mica circulație, sângele oxigenat este transportat prin:
- artera pulmonară
- venele cave
- venele pulmonare
- aortă
Vezi răspunsul
venele pulmonare. Venele pulmonare aduc sângele oxigenat de la plămâni în atriul stâng. Artera pulmonară e distractorul-capcană: deși e arteră, transportă sânge neoxigenat, spre plămâni; aorta aparține marii circulații.
4. Inspirația de repaus este un proces:
- pasiv, realizat prin relaxarea diafragmei
- activ, realizat prin contracția diafragmei și a mușchilor intercostali externi
- pasiv, realizat de elasticitatea plămânilor
- activ, realizat prin contracția mușchilor abdominali
Vezi răspunsul
activ, realizat prin contracția diafragmei și a mușchilor intercostali externi. Inspirația cere contracție musculară (diafragma coboară, coastele se ridică), deci e activă. Procesul pasiv este expirația de repaus — varianta a treia descrie exact expirația, de aceea e distractorul cel mai ales.
5. Urina primară se formează prin:
- reabsorbție tubulară
- secreție tubulară
- filtrare glomerulară
- concentrarea urinei finale
Vezi răspunsul
filtrare glomerulară. Urina primară (~180 l/zi) rezultă din filtrarea plasmei la nivelul glomerulului. Reabsorbția — distractorul frecvent — acționează după filtrare și transformă urina primară în urină finală, recuperând apa și substanțele utile.
6. Un pacient prezintă exoftalmie, slăbire în greutate și metabolism crescut. Cel mai probabil suferă de:
- hipotiroidism (mixedem)
- hiperfuncție tiroidiană (boala Basedow-Graves)
- diabet insipid
- hipofuncție hipofizară
Vezi răspunsul
hiperfuncție tiroidiană (boala Basedow-Graves). Triada exoftalmie + scădere ponderală + metabolism accelerat definește hipertiroidismul Basedow-Graves. Mixedemul — distractorul simetric — dă tabloul invers: metabolism scăzut, creștere în greutate, apatie.
Grile de admitere UMF — 5
1. (complement simplu) Despre ciclul cardiac cu durata de 0,8 secunde este adevărat că:
- sistola atrială durează 0,3 secunde
- sistola ventriculară durează 0,4 secunde
- diastola generală durează 0,4 secunde
- atriile și ventriculele se contractă simultan
- sistola ventriculară precedă sistola atrială
Vezi răspunsul
diastola generală durează 0,4 secunde. Repartizarea clasică: sistolă atrială 0,1 s, sistolă ventriculară 0,3 s, diastolă generală 0,4 s. Primele două variante interschimbă duratele — capcana standard — iar contracția atriilor o precedă întotdeauna pe cea a ventriculelor.
2. (complement simplu) Hormonul antidiuretic (ADH):
- este secretat de corticosuprarenală
- crește reabsorbția apei la nivelul tubului urinifer
- scade glicemia
- stimulează filtrarea glomerulară
- este produs de pancreasul endocrin
Vezi răspunsul
crește reabsorbția apei la nivelul tubului urinifer. ADH, produs de hipotalamus și eliberat din neurohipofiză, crește permeabilitatea tubilor pentru apă și concentrează urina. Nu influențează direct glicemia și nu provine din suprarenală sau pancreas; deficitul său dă diabetul insipid.
3. (complement simplu) Care dintre următoarele substanțe lipsește în mod normal din urina finală, deși este prezentă în urina primară?
- ureea
- clorura de sodiu
- glucoza
- acidul uric
- creatinina
Vezi răspunsul
glucoza. Glucoza se filtrează liber în glomerul, dar este reabsorbită integral în tubul contort proximal, deci nu apare în urina finală la omul sănătos. Ureea, acidul uric și creatinina sunt tocmai produșii de excreție care trebuie eliminați.
4. (complement multiplu) Despre sistemul nervos vegetativ simpatic sunt adevărate:
- crește frecvența cardiacă
- produce dilatarea pupilei (midriază)
- stimulează secrețiile și motilitatea digestivă
- pregătește organismul pentru situații de urgență
- are efecte identice cu parasimpaticul
Vezi răspunsul
crește frecvența cardiacă, produce dilatarea pupilei (midriază), pregătește organismul pentru situații de urgență. Simpaticul mobilizează organismul: tahicardie, midriază, redistribuirea sângelui spre mușchi. Digestia este inhibată, nu stimulată — stimularea digestivă e efect parasimpatic; iar cele două componente au, în general, efecte antagoniste, nu identice.
5. (complement multiplu) Despre ciclul ovarian sunt adevărate:
- ovulația se produce în jurul zilei a 14-a
- corpul galben secretă progesteron
- faza foliculară este dominată de progesteron
- vârful secreției de LH declanșează ovulația
- fecundația are loc de regulă în uter
Vezi răspunsul
ovulația se produce în jurul zilei a 14-a, corpul galben secretă progesteron, vârful secreției de LH declanșează ovulația. Ovulația la mijlocul ciclului, declanșată de vârful de LH, și secreția de progesteron a corpului galben sunt corecte. Faza foliculară e dominată de estrogeni (progesteronul domină faza luteală), iar fecundația se petrece în trompa uterină, nu în uter.